you

lumina din pumnul nostru

      • Tu ești cel mai important om pentru mine, pentrucă prin tine învîț să iubesc. Nu mă interesează dacă ești bogat sau sărac, dacă ești deștept sau prost, vedetă sau boschetar. Îmi placi așa cum ești pentrucă știi lucruri, pe care eu nu le știu, pentru că ai trăit experiențe pe care eu nu le-am trăit. Vreau să triesc prin tine, povestea vieții tale. Vreau să rîdem împreună de tîmpeniile noastre și să mă lași să plîng pe umărul tău.
        Tu ești omul prin care eu simt ca traiesc, fiecare picătură din viața mea, e o reflectare a ta.
        Îmi place la nebunie să-ți citesc gîndurile, să stiu ce vrei, să te provoc să vrei mai mult. Îmi place la nebunie să te țin de mînă; cînd tu mă tii de mînă eu încep să cred în mine, în tine, în noi. Cînd tu mă strîngi la piept, eu sunt liniștită, eu mă opresc din zbuciumul meu și înțeleg că tu exiști.
        Mai mult ca orice, îmi doresc să știu că tu ești bine, că faci ceia ce-ti place, că ai avut o zi bună și că adormi împlinit.
        Ce-aș face eu cu toți banii din lume, dacă tu ai fi flămînd?
        La ce mi-ar folosi reputația, laudele și slava oamenilor, dacă tu ai fi undeva singur și trist?
        Pentru ce mi-aș cumpăra rochița galbenă cu buline, dacă tu nu vei merge alături, să-mi spui ce bine mă prinde la față?
        La ce mi-ar trebui viața, dacă nu voi avea dragostea ta?
        Tot de ce mai am nevoie ești tu.
  • Comentarii
    1. Loreta spune:

      Imi place mult,chiar foarte mult cum scrii…Stii sa-ti manifesti sentimentele,ce multi nu stiu sa o faca.

    2. oglinda spune:

      Multumesc, stii doar, mereu am fost din cale-afara de sentimentala, toti simt ceva doar ca nu toti isi manifesta emotiile, asa suntem noi diferiti cu totii.

    3. Gallienus spune:

      De ce te plimbi ca un vint de toamna prin padurea amintirilor tale? Aici de mult au cazut frunzele, si verdele a disparut. De ce te reintorci in prapastia durerilor tale , ca apoi sa ridici furtuni de nisip? Esti ca un viitor ce cauta reintoarcerea trecutului dar intelege ca este imposibil. Nu te stradui sa tii timpul. El oricum se mistuie printre degetele tale. Iarta-ma dar voi deveni echoul ratiunii tale, atunci chind vei cadea vo-i fi ca un fir de puf, ca un iepuras de soare, Chit de putin dar iti voi aduce ratiunea inapoi ca lumina lucrurilor sa se reintoarca in fata ochilor tai.

      • oglinda spune:

        Nu sunt amintiri… si deja nici vise, e un prezent pe care il traiesc din plin cu tot ce vrea lumina sa ma invete.. stiu deja ca intunericul e cel mai intens inainte de rasaritul soarelui :)

    Lasă un răspuns

    Fill in your details below or click an icon to log in:

    WordPress.com Logo

    You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

    Twitter picture

    You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

    Facebook photo

    You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

    Connecting to %s